Oana Gheorghiu explică de ce a acceptat Ministerul Sănătății: „Cele mai importante lecții le-am învățat pe holurile spitalelor”. Alexandru Rogobete: „Interesul poartă fesul?

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a explicat, sâmbătă seară, motivele pentru care a acceptat propunerea premierului desemnat Siegfried Mureșan de a prelua portofoliul Sănătății. Precizările vin după ce social-democratul Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a pus sub semnul întrebării coerența dintre declarațiile pe care Gheorghiu le-a făcut de-a lungul anilor ca activist în domeniul sănătății și poziționările sale recente ca vicepremier.

Foto: FB Oana Gheorghiu

Oana Gheorghiu descrie, într-o postare pe Facebook, contactul direct cu realitățile din sistemul medical:

„Cele mai importante lecţii despre sistemul de sănătate din România nu le-am învăţat din studii, rapoarte sau din programe de guvernare. Le-am învăţat pe holurile spitalelor. Le-am învăţat de la mamele care dormeau lângă patul copilului lor, ghemuite pe un scaun, căutând cu disperare soluţii şi rugându-se pentru un miracol”.

Vicepremierul interimar vorbește și despre presiunea pusă pe personalul medical:

„Le-am învăţat de la medicii care rămâneau mult după încheierea programului şi de la asistentele care ţineau în picioare o secţie întreagă, cu doar jumătate din personalul necesar”.

„Am construit un spital de 12.000 de metri pătrați, în care peste 3.500 de copii au fost tratați încă din primul an”

Vicepremierul interimar amintește că a coordonat, alături de colegele sale, zeci de proiecte de construire, renovare și dotare a spitalelor publice:

„În cei 15 ani dedicați societății civile, am fost implicată, alături de colegele mele, în peste 30 de proiecte de construire, renovare și dotare a spitalelor publice. Împreună cu peste 350.000 de oameni și 8.000 de companii care au donat, am construit un spital de 12.000 de metri pătrați, în care peste 3.500 de copii au fost tratați încă din primul an”.

Oana Gheorghiu subliniază că aceste rezultate au demonstrat că schimbarea este posibilă:

„Am amenajat camere sterile care au triplat capacitatea de transplant a României, am refăcut secții de oncologie pediatrică și am ridicat spitale modulare de terapie intensivă când pandemia nu mai lăsa loc de așteptare. Acesta este contextul în care am acceptat propunerea de a face parte din cabinetul condus de Siegfried Muresan”.

„Viața mea era mult mai liniștită înainte să intru în politică”

Gheorghiu afirmă că decizia de a intra în guvern nu are legătură cu vreo ambiție politică:

„Acesta este contextul în care am acceptat propunerea de a face parte din cabinetul condus de Siegfried Muresan. Nu pentru o funcție vremelnică și nici din ambiție personală. Viața mea era, de altfel, mult mai liniștită înainte să intru în politică. Am acceptat pentru că știu că nu există miracolele și, într-o țară normală la cap, viața unui copil, a unui părinte ori a unui bunic nu trebuie să depindă de un miracol”.  

Vicepremierul interimar insistă că modernizarea sistemului medical trebuie să devină o prioritate:

„Dacă vrem spitale moderne şi curate, atunci trebuie să le construim şi să le administrăm corect. (…) Dacă vrem să vindecăm sistemul de sănătate, atunci trebuie să aşezăm pacientul în centrul fiecărei decizii”.

Mesajul Oanei Gheorghiu se încheie cu un apel la acțiune:

„Indiferent de deznodământul zilelor următoare, sănătatea României nu mai poate aştepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple”.

 Rogobete „Interesul poartă fesul?”

Anterior, social-democratul Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a criticat propunerea premierului desemnat Siegfried Mureșan pentru portofoliul Sănătății. Într-o postare amplă pe Facebook, Rogobete a pus sub semnul întrebării coerența dintre declarațiile pe care Oana Gheorghiu le-a făcut de-a lungul anilor ca activist în domeniul sănătății și poziționările sale recente ca vicepremier.

Postarea lui Rogobete, intitulată „INTERESUL POARTĂ FESUL? OANA GHEORGHIU – PREȘEDINTE DE ONG vs. VICEPREMIER ȘI MINISTRU AL SĂNĂTĂȚII PROPUS”, analizează punctual diferențele dintre discursul public al Oanei Gheorghiu din perioada în care conducea un ONG și abordarea ei actuală:

„Doamnă Oana Gheorghiu, unde sunt oamenii, cercetarea, studiile clinice, gărzile şi accesul rapid la inovaţie? Ce s-a schimbat: sistemul de sănătate sau poziţia din care îl priviţi?”.

Alexandru Rogobete insistă că în Programul de Guvernare nu se regăsesc prioritățile pe care Gheorghiu le susținea în societatea civilă:

„Unde este, în Programul de Guvernare, Oana Gheorghiu din societatea civilă?”.

 „Lipsește o strategie consistentă”

Rogobete amintește că, în calitate de președinte de ONG, Gheorghiu afirma că „România suferă mult în zona asta şi nu avem cercetare, iar medicină fără cercetare e mai greu să se facă.”

Fostul ministru notează că, în calitate de vicepremier, nu există poziționări publice pe această temă, iar în Programul de Guvernare: „lipseşte o strategie consistentă pentru cercetare şi studii clinice.”

Rogobete compară declarațiile despre investiția în oameni, training și schimburi internaționale cu formularea actuală privind „flexibilizarea personalului medical”. Fostul ministru subliniază că:

„Programul Sănătate nu are o strategie suficient dezvoltată pentru retenţie, motivare şi specialităţile deficitare.”

Rogobete amintește declarația Oanei Gheorghiu despre salariul din ONG: „Era un salariu care mie îmi dădea confortul să pot să lucrez 10 ore, 14 ore, să nu am weekend”.

Fostul ministru critică lipsa unor măsuri clare privind plata gărzilor și protejarea veniturilor personalului medical:

„În Program nu găsim măsuri concrete privind plata corectă a gărzilor, protejarea veniturilor sau stimularea specialităţilor deficitare”.

 „Unde este în acest Program de Guvernare Oana Gheorghiu din societatea civilă?”

Rogobete continuă paralela și seria de întrebări:

„MEDICAMENTE ȘI INOVAȚIE
Programul pune accent pe generice, biosimilare, negociere și achiziții. Inovația este menționată, dar fără o strategie amplă pentru cercetare, studii clinice și acces accelerat.
SPECIALITĂȚI CRITICE
Pentru ATI, UPU, chirurgie și neonatologie lipsește o strategie suficient dezvoltată privind deficitul de personal”.